Susținătorii teoriilor conspirației propagă constant în spațiul public faptul că în România nu ar exista, de fapt, niciun deces cauzat de COVID-19 și că morții raportați de autorități ar fi, în realitate, răpuși de alte afecțiuni. GÂNDUL.RO a obținut de la Institutul Național de Medicină Legală (I.N.M.L.) un răspuns în premieră despre situația autopsiilor realizate de medici pe cadavrele unor români uciși de pandemie. Este primul răspuns OFICIAL care apare, așadar, în presă.
Până azi, 27 iulie, Grupul de Comunicare Strategică a raportat 2.206 de persoane decedate. Dintre acestea, legiștii de la I.N.M.L. au autopsiat 9 persoane, arată informații furnizate în exclusivitate redacției GÂNDUL.RO.
Cifrele transmise de I.N.M.L. ”Mina Minovici” din București se referă la autopsiile efectuate în perioada 30 martie – 22 iulie 2020 la persoane cu vârste cuprinse între 34 și 74 ani și confirmate cu virusul SARS-CoV-2. Practic, este pentru prima dată în România, când se aduc la cunoștința publicului elemente punctuale legate de analizarea din punct de vedere medico-legal a cadavrelor unor persoane aflate pe lista românilor decedați din cauza COVID-19.
E important de precizat că autopsiile respective au avut loc la solicitatea organelor de justiție (Poliției și Parchet), fiind vorba despre decese asupra cărora au existat/există suspiciuni. Într-o asemenea situație, organele de Justiție emit o ordonanță de autopsiere (potrivit articolului 185 din Codul de Procedură Penală), medicina legală fiind obligată să dea curs ordonanței. Iar dintre cele 9 analize realizate, medicii au constatat – potrivit reprezentanților I.N.M.L. – că ”Patru cazuri au avut cauze de deces fără legătură cu prezența virusului SARS CoV2; în celelalte cazuri decesul a fost determinat chiar de către infecția COVID-19 (COVID-19 înscris între cauzele de deces) ceea ce nu a împiedicat organele de justiție să dispună efectuarea autopsiei prin ordonanță în scopul aflării adevărului”.
De altfel, informațiile comunicate reporterilor noștri menționează că ”În serviciile județene arondate INML (în număr de 13) au fost efectuate până în prezent cel puțin tot atâtea autopsii medico-legale cu virus SARS CoV2. Zeci de cazuri cu virusul SARS CoV2 pozitiv au fost autopsiate în întreaga țară în sistemul medico-legal până în prezent.
O situatie centralizatoare va putea fi realizată la solicitarea Ministerului Sănătății întrucât institutele de medicină legală sunt subordonate Ministerului Sănătății”.
Unul dintre cei autopsiați este un pacient de 43 de ani transferat în noaptea de 20/21 martie de la Suceava la Spitalul de Chirurgie Plastică și Reparatorie. Medicii legiști au stabilit că, în ciuda faptului că era infectat cu virusul SARS-CoV-2, decesul lui a survenit în urma arsurilor grave prezente pe corp.
Ordinul nr. 570/2020 al Ministerului Sănătății și protocolul anexat acestui ordin conține recomandări clare privind autopsia anatomo-patologică (adică cea efectuată în spital) în cazurile confirmate cu COVID 19.
Astfel de recomandări există în întreaga Europă, fiind emise și de alți factori de autoritate, cum ar fi – de exemplu – Institutul ”Robert Koch” pentru Germania. Prin prisma acestor recomandări, autopsiile în scop științific sunt permise, dar ele se realizează în fiecare stat numai cu acordul familiilor. În România, este cazul autopsiilor care s-au făcut la Spitalul Colentina de către medicul Sabina Zurac.
Despre acestea, profesorul de anatomopatologie declara într-un interviu pentru DIGI24 că au fost pacienți cu stare de sănătate absolut bună, care au decedat: ”Infecția cu SARS-CoV-2 produce afecțiuni la nivelul tuturor organelor, principalele afecțiuni sunt la nivel pulmonar și cardiac. (…) peste tot unde apar microtromboze apar și zone de necroză, de moarte celulară care duce la disfuncția fiecărui organ în parte și de asemenea în ganglionii limfatici și în splină. Am constatat o scădere a numărului de limfocite. Este un efect demonstrat al infecției cu SARS-CoV-2”.
De altfel, Sabina Zurac a constatat în cazul cadavrelor autopsiate că ”Dacă nu ar fi avut COVID, supraviețuirea, rata de viață era peste 20, 30 de ani.
Am avut un caz, un tânăr de 35 de ani cu insuficiență renală cronică. La insuficiența renală cronică se face dializă, transplant, deci omul avea în față mulți ani de viață, celelalte trei persoane au avut supraponderalitate, au avut câteva kilograme în plus, dar niciun obez, unul avea hipertensiune, unul diabet care necesita insulină și doamna avea diabet zaharat, dar controlat doar prin alimenție.
Acești oameni care aveau vârste între 40 și 57 de ani, erau oameni care ar mai fi trăit minim 20, 30 de ani”.